02/10/2026
Îmi place foarte mult ceea ce fac. Și spun asta fără să idealizez meseria. Pentru că sunt și zile în care ajung la final și simt că nu mai știu exact de mine.
Ca medic, fiecare pacient vine cu povestea lui, cu temerile lui, cu așteptările lui și, uneori, cu ani întregi de experiențe care îl fac să intre în cabinet cu totul altfel decât pacientul de dinainte.
Iar tu trebuie să fii prezent de fiecare dată.
Să înțelegi când omul din fața ta are nevoie de explicații.
Când are nevoie de răbdare.
Când are nevoie de încredere.
Și când are nevoie, pur și simplu, să simtă că cineva îl ascultă.
Apoi ies din cabinet și se acționează partea de CEO al unei clinici stomatologice, unde trec de la planuri de tratament la echipă, decizii, organizare, probleme care trebuie rezolvate, proiecte care trebuie duse mai departe și încă zece lucruri care, toate, par urgente în același timp.
Și acolo tot despre oameni este vorba.
Despre cm îi înțelegi, cm comunici cu ei, cm construiești o echipă bună și cm te adaptezi fără să pierzi din vedere direcția.
Cred că asta este și partea care mă ține conectat la ceea ce fac: nicio zi nu seamănă cu alta. Niciun pacient nu seamănă cu altul. Nicio problemă nu vine cu aceeași soluție.
La sfârșitul zilei sunt momente în care mintea mea încă este la un caz complex, la o decizie din clinică sau la ceva ce trebuie rezolvat a doua zi.
Dar, chiar și în zilele acelea în care nu mai știu exact de mine, tot îmi place foarte mult ceea ce fac.
Chiar dacă, aparent, nimeni nu m-a întrebat. 😄
