Dr. Anca Ilincescu

Directions Website

Dr. Anca Ilincescu Dr. Anca Ilincescu | Endodonție

Ajut pacienții să își salveze dinții naturali Eu sunt Anca Ilincescu. Iar la capitolul răbdare… am din belșug.

Sunt medic endodont, adică mă ocup de tratamente de canal, de cariile acelea spectaculoase, dinții care aproape par de extras sau durerile puternice care nu te lasă să dormi. Am ales această specialitate pentru că sunt o persoană creativă, care mereu „meșterește” ceva, iar în endodonție, creativitatea și răbdarea sunt esențiale. Fie că îți este teamă, nu te simți confortabil pe scaun sau cazul tău este ultra-complicat, lucrăm în ritmul tău. Pentru mine este foarte important să înțelegi ce facem și de ce este necesar tratamentul. Așa că nicio întrebare nu este în plus, iar eu voi găsi mereu o explicație, un desen sau o analogie care să te lămurească. Cred că încrederea în medic nu se cere, se construiește. Iar această pagină este parte din proces: este locul în care explic cazuri, demontez mituri și, uneori, pur și simplu stăm la povești, pentru că anxietatea și teama de stomatolog sunt reale și, de multe ori, vă țin pe mulți dintre voi acasă, cu durere. Dacă ai nevoie de un medic care te înțelege și nu te grăbește, poți începe simplu, cu o consultație. 📩

16/10/2026

Corpul tău nu este un consumabil. ❤️

Și totuși, uneori ne purtăm cu el de parcă ar fi.

Ne lăudăm că funcționăm cu patru ore de somn, că am supraviețuit unei zile întregi doar cu cafea, că n-am avut timp să mâncăm sau că am ignorat o durere până când a dispărut singură.

De parcă faptul că rezistăm ar însemna automat că ne este și bine.

Dar corpul nostru nu ar trebui să fie nevoit să ajungă la limită ca să primească puțină atenție.

Și cred că, uneori, confundăm grija față de noi cu egoismul.

Punem pe primul loc munca, familia, responsabilitățile, nevoile tuturor celorlalți... iar pentru noi rămâne ce mai apucăm.

Dar știi cm se spune: "nu poți turna dintr-un pahar gol."

Până și în avion, când ți se explică procedurile de siguranță, ți se spune să îți pui mai întâi ție masca de oxigen și abia apoi copilului.

Nu pentru că tu ești mai important decât copilul.

Ci pentru că, dacă tu rămâi fără oxigen, nu îl mai poți ajuta nici pe el.

Și cred că uităm prea des lucrul ăsta în viața de zi cu zi.

Nu poți avea grijă la nesfârșit de toți ceilalți, ignorându-te complet pe tine.

Nu trebuie să te doară ceva ca să meriți să ai grijă de tine.

Nu trebuie să fii epuizat ca să îți permiți să te odihnești.

Nu trebuie să fii bolnav ca să îți faci analizele.

Și nu trebuie să te doară un dinte ca să mergi la stomatolog.

Mi-aș dori să ajungem să privim prevenția nu ca pe încă o obligație de bifat, ci ca pe un gest firesc de respect față de noi înșine.

Pentru că avem o singură viață și un singur corp în care să o trăim.

Iar grija față de tine nu este timp sau iubire luată de la ceilalți.

Este ceea ce îți permite să fii acolo pentru ei.

Hai să facem din nou cool grija față de noi. ❤️

Tu când ai făcut ultima dată ceva pentru sănătatea ta, fără să te oblige o problemă?

Încrederea se construiește, caz cu caz.În diagnostic, în tratament și în vindecare.Vă aștept la o consultație.
13/10/2026

Încrederea se construiește, caz cu caz.
În diagnostic, în tratament și în vindecare.

Vă aștept la o consultație.

11/10/2026

Scapă nervul sau nu? 👀

Dacă vă uitați la radiografia de la început, probabil răspunsul pare destul de simplu: tratament de canal.

Daaaar... după ce am curățat toată caria, lucrurile nu mai erau chiar atât de evidente.

Rămăsese o pojghiță foarte subțire de dentină peste nerv, iar pulpa arăta bine. Într-o altă situație, aș fi fost foarte tentată să încerc să păstrez nervul vital.
Pentru că, în mod normal, încercăm să fim cât mai puțin invazivi.

La obturațiile foarte profunde există întotdeauna posibilitatea ca dintele să devină sensibil sau ca, ulterior, să fie nevoie de tratament de canal. Dar asta nu înseamnă că nu încercăm să păstrăm nervul atunci când situația ne permite.
Până la urmă...nervul putem să-l scoatem oricând. Mai greu e "să-l punem înapoi". 😅

Așa că, atunci când avem condițiile potrivite, putem încerca mai întâi să păstrăm pulpa vitală și urmărim dintele în timp. Dacă lucrurile nu evoluează bine, tratamentul de canal rămâne o opțiune.

Daaaar există și situații în care nu ne permitem prea multe surprize.
În cazul acesta, pacientul nu locuiește în București și i-ar fi fost foarte greu să revină rapid dacă dintele devenea simptomatic. În plus, posibilitățile lui financiare sunt limitate, iar acum avea ocazia să-și rezolve problemele dentare.
Așa că am discutat variantele și am ales soluția pe care am considerat-o mai predictibilă pentru situația lui: tratamentul de canal.
Am curățat toate canalele, l-am găsit și pe al patrulea, bine ascuns, evident 😅, am obturat cu gutapercă condensată la cald și am reconstruit dintele cu compozit.
Și gata. 🦷

Nu pentru că orice carie profundă are nevoie de tratament de canal. Din contră.

Ci pentru că tratamentul potrivit nu se alege doar după cât de aproape este caria de nerv. Contează cm arată și cm se comportă pulpa, dar contează și pacientul pe care îl avem în față și posibilitatea de a monitoriza dintele în timp.

Voi ce ați fi făcut în situația asta? Ați fi încercat să păstrați nervul vital? 👀

08/10/2026

Până la urmă, este vorba despre priorități. 🤍
Și nu, postarea asta nu este despre a alege între unghii, gene, păr și stomatolog.
Eu le vreau pe toate. 😄
Mi se pare minunat că am ajuns să considerăm firesc să investim în lucrurile care ne fac să ne simțim bine: să mergem la salon, să ne facem programări din timp, să punem bani deoparte și să revenim constant.
Mi-aș dori doar ca, încet-încet, să facem același lucru și cu sănătatea noastră dentară.
Să nu mai așteptăm durerea ca să ne facem o programare.
Să nu mai vedem detartrajul, controlul sau tratarea unei carii mici ca pe niște cheltuieli pe care le amânăm până „devin urgente”.
Și nici nu trebuie să rezolvăm totul într-o lună.
Poate luna asta ai avut alte priorități.
Luna viitoare rezolvi caria aceea.
Peste câteva luni faci controlul și igienizarea.
Important este să începi și să îi faci, treptat, un loc sănătății tale în buget și în agenda ta.
Pentru că prevenția nu este un moft.
Și mi-ar plăcea ca, într-o zi, o programare la stomatolog să ni se pară la fel de firească precum orice altă programare pe care o facem pentru noi.
Nu în locul lucrurilor care ne fac să ne simțim frumoși.
Alături de ele. 🤍

04/10/2026

15 ani cu un dinte mov... rezolvat în 2 zile.

În cazul acesta, culoarea era destul de specifică pentru un material care se folosea în trecut la obturarea canalelor: Endomethasone. Are o culoare cărămizie și, în timp, poate colora și dintele. Practic... dintele nostru devenise o "mini-cărămidă”. 😂

Doar că nu puteam să-l albim pur și simplu și gata.
Cât timp materialul care îi dădea culoarea rămânea în interior, exista riscul ca după albire dintele să se coloreze din nou.
Așa că mai întâi trebuia să îndepărtăm cauza.
Am refăcut tratamentul de canal și l-am sigilat cu un material care să nu mai coloreze dintele. Abia apoi ne-am putut apuca de albire.
Iar înainte să punem gelul, mai există un pas foooarte important: sigilăm intrarea în canal, astfel încât gelul de albire să rămână în coroană și să nu ajungă în rădăcină.
După doar două zile, diferența a fost imensă. 🤍

La final dintele era încă deshidratat și un pic prea alb — de unde și minunatul „tanga alb” pe care acum nu mai pot să nu-l văd. 😂 — dar aspectul se modifică pe măsură ce dintele se rehidratează.
Și cred că partea cea mai simpatică a cazului este alta: pacienta trăise cu dintele acesta colorat 15 ani, fără să știe că există o soluție atât de conservatoare și că schimbarea poate fi atât de rapidă.

Tu știai că un dinte tratat pe canal și închis la culoare poate fi albit și din interior? 👀

30/09/2026

Dacă tratamentul costă aproape cât un implant, de ce să nu scot dintele direct? 🤔
Este o întrebare absolut firească.
Mai ales când vorbim despre un dinte care are nevoie de tratament de canal sau retratament, reconstrucție și apoi, uneori, de o coroană.
Doar că atunci când comparăm cele două variante, nu comparăm două produse cu același preț.
Comparăm păstrarea unui dinte natural cu înlocuirea lui.
Dacă dintele este restaurabil, are suficientă structură sănătoasă și consider că are un prognostic bun, eu aproape întotdeauna voi încerca să îl păstrez.
Chiar dacă nu pot să îți promit că va rămâne acolo toată viața.
Poate va rezista toată viața. Poate 20 de ani. Poate 15. Poate 10.
Dar și acei ani în care ai rămas cu propriul tău dinte contează.
Pentru că implantul nu pleacă nicăieri. 😄
Dacă într-o zi dintele chiar nu va mai putea fi salvat, putem discuta atunci despre extracție și despre variantele de înlocuire.
Implanturile sunt o soluție extraordinară pentru dinții pe care i-am pierdut sau pe care nu îi mai putem salva.
Dar eu nu aș grăbi pierderea unui dinte care încă are șanse reale să rămână cu tine mulți ani.
Tratează-l. Păstrează-l cât poți.
Pentru implant este timp.
Ideal... cât mai târziu. 🤍

Am pentru voi o poveste lungă despre un dinte care trebuia extras… și sper să aveți răbdare să o urmăriți până la capăt,...
28/09/2026

Am pentru voi o poveste lungă despre un dinte care trebuia extras… și sper să aveți răbdare să o urmăriți până la capăt, pentru că am încercat să vă povestesc nu doar partea medicală, ci și ce se petrecea în capul și în sufletul meu pe parcursul acestui caz.
A fost un caz dificil, în primul rând din cauza anatomiei. La un adult, probabil că o abordare chirurgicală ar fi fost mai simplă. Dar aici lucram cu un copil și mi-am dorit ca impactul emoțional să fie cât mai mic. Chiar dacă asta însemna un tratament mai lung, dacă pot evita chirurgia la un copil, prefer să o fac.
După ce am reușit să controlez infecția, fistula nu a mai reapărut și am început să observ formarea unei bariere de țesut dur la nivelul rădăcinii. Era o veste atât de bună încât nici nu îndrăznisem să sper la ea.
Atunci m-am liniștit și am început să am încredere în organismul ei.
Voia să se vindece.
Și am început să mă gândesc că poate vom scăpa complet de replantare. Nu mă înțelegeți greșit: pentru medicul din mine, procedura era extrem de interesantă. 😄 Dar aș prefera oricând să o fac la un adult, nu la un copil de 12 ani.
Cazul a durat mult: aproape 3 ani.
Am ales să aștept și să las organismul să vindece cât de mult poate, atât osul, cât și dintele. Știu că utilizarea îndelungată a hidroxidului de calciu poate afecta dentina, dar dintele era deja profund afectat de anomalie, infecție și resorbție.
Dacă îl obturam prea devreme cu MTA și fistula reapărea, îndepărtarea materialului din dintele exterior ar fi fost extrem de dificilă fără chirurgie. În plus, îmi era teamă să nu pierd încrederea mamei.
Din fericire, totul s-a terminat mult mai simplu decât ne așteptam.
Ședințele au fost scurte, complet nedureroase și, pentru că au fost atât de spațiate, am câștigat treptat și încrederea, și cooperarea pacientei.
Și aș vrea să rămâneți cu ceva din povestea asta:
Dinții și organismul copiilor au o capacitate incredibilă de vindecare.
De aceea, atunci când avem această posibilitate, nu trebuie să ne grăbim către tratamente prea invazive.
E timp și pentru ele.
Până atunci însă, copiii au în față ani întregi de creștere și schimbări și vor avea nevoie de cât mai mulți dintre dinții lor în gură. ❤️

27/09/2026

Na, dilemă! 😅

Pe radiografie, tratamentul de canal arăta foarte bine. Toate canalele tratate, fără nicio leziune la vârful rădăcinii, dintele fără simptome.

În teorie... de ce să ne atingem de el?

Doar că, atunci când am îndepărtat vechea plombă, am găsit dedesubt o buletă de vată care mirosea de parcă locuia acolo de vreo cinci ani. 🤢😂

Și aici radiografia nu ne mai putea da răspunsul.

Faptul că astăzi nu vedem o infecție la vârful rădăcinii nu ne spune cu certitudine ce se întâmplă microbiologic în interiorul dintelui. Dacă sigilarea coronară a fost compromisă și avem semne clare de contaminare, apare întrebarea:

Câtă încredere avem în tratamentul de dedesubt?

Puteam să curățăm doar coronar, să reconstruim dintele și să punem o coroană nouă. Fără să refacem tratamentul de canal.

Dar dacă peste un an sau doi apărea o problemă, trebuia să trecem prin coroana nouă sau chiar să o sacrificăm ca să retratăm dintele.

Cealaltă variantă era să profităm de faptul că oricum coroana veche fusese îndepărtată și să retratăm acum, înainte de restaurarea definitivă. Dar să investim suplimentar într-un retratament.

Nu există întotdeauna un răspuns alb sau negru. Am discutat riscurile și variantele cu pacientul și, în cazul acesta, am decis împreună să retratăm.

Dar tocmai de asta sunt curioasă:

Voi ce ați fi făcut? Îl lăsați în pace pentru că radiografia arată bine sau îl retratați înainte de coroana nouă? 👀

24/09/2026

Scoatem dintele și punem implant? 🦷

Uneori, da. Și este extraordinar că avem această variantă atunci când un dinte chiar nu mai poate fi salvat.

Dar implantul nu este un „upgrade” al dintelui natural și nici o soluție care ne scapă pentru totdeauna de probleme.

Și el are nevoie de igienă, controale și de os și gingie sănătoase în jurul lui. Iar dacă motivele care au contribuit la pierderea dintelui rămân acolo, ele pot pune în pericol, în timp, și implantul.

De aceea, pentru mine întrebarea nu este niciodată doar:

„Dinte sau implant?”

Ci mai întâi:

„Dintele acesta mai poate fi salvat în condiții bune și cu un prognostic rezonabil?”

Dacă răspunsul este nu, implantul poate fi o soluție excelentă.

Dar dacă răspunsul este da... lucrurile devin mai interesante. 😄

Pentru că un dinte natural are câteva lucruri pe care nici cel mai bun implant nu le poate reproduce perfect.

Despre ele vorbim în Partea 2. 🤍

Address

Strada Olteni Nr 10
Bucharest
030786

Website

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Dr. Anca Ilincescu posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Shortcuts

Share

Category