14/09/2026
Când un părinte îmi spune că cel mic "nu mănâncă dulciuri", de obicei urmează o discuție despre micul dejun.
Pentru că zahărul nu stă doar în bomboane și ciocolată. Îl găsim în iaurturi aromate, în cerealele de dimineață, în batoane, biscuiți, sosuri și băuturi îndulcite. Inclusiv în produse pe care ambalajul le prezintă drept "naturale" sau "pentru copii", iar asta nu înseamnă automat că sunt și sigure pentru dinți.
Ce le spun mereu părinților este că pentru dinți contează două lucruri, nu unul singur: cât zahăr se consumă și cât de des. Un copil care ciugulește ceva dulce de câteva ori pe zi, între mese, își expune dinții în mod repetat, chiar dacă de fiecare dată pare o cantitate mică. Dinții au nevoie de pauze între expuneri, nu doar de porții mici.
Și încă ceva, la fel de important: nu cred în transformarea zahărului într-un dușman și nici în interdicții totale. Un copil căruia i se interzice orice dulce nu învață echilibrul, ci doar să ascundă. Ce funcționează sunt gustările la ore organizate, apa ca băutură de zi cu zi și câteva secunde petrecute citind eticheta la raft.
Am vorbit despre acest subiect la Radio Antena Sibiului, în rubrica "Încrederea vine din zâmbet", iar pe blog găsiți articolul complet și înregistrarea ediției.
https://adrianadinca.ro/2026/09/14/zaharul-ascuns-in-alimentatia-copiilor/
Nu e nevoie de perfecțiune. Alegerile mici și constante fac mai mult decât regulile stricte ținute o săptămână.